|
Sinteza macroeconomică 19 – 23 iulie
|
|
Evaluare: 5 utilizator(i) au evaluat acest articol
Creat de: radu ciofu,
la 26.07.2010
Vizualizari: acest articol a fost citit de 62 ori
Rezumat: Dr. Andrei Radulescu, SSIF Target Capital SA
Sinteza macroeconomică 19 – 23 iulie
Indicatorii macroeconomici comunicaţi pe parcursul săptămânii confirmă scenariul de relansare graduală a economiei mondiale în urma celei mai severe crize economico-financiare de la finele celui de-al doilea Război Mondial. Se remarcă în principal evoluţia indicatorilor macroeconomici din Zona Euro şi din Marea Britanie. Cu toate acestea, evoluţia mai multor indicatori atrage atenţia cu privire la sustenabilitatea procesului de relansare economică. Practic, în ultima perioada am asistat la amplificarea semnalelor de dezaccelerare, atât în Statele Unite, dar şi în Europa şi Japonia. Se menţionează în acest sens contracţia indicatorilor economici avansaţi, deteriorarea indicatorilor imobiliari, creşterea solicitărilor de ajutor de şomaj în Statele Unite. Cu alte cuvinte, riscurile cu privire la evoluţia economiei mondiale în trimestrele următoare au crescut şi, implicit, probabilitatea unui scenariu macroeconomic în W.
Statele Unite
Indicatorii economici avansaţi au scăzut cu 0,2% m/m în iunie, evoluţie care exprimă o dezaccelerare a economiei în a doua jumătate a anului (analiştii estimau un declin lunar de 0,3%). Contribuţii negative la formarea indicatorilor economici avansaţi în iunie au avut durata medie a săptămânii de lucru în industria prelucrătoare, performanţa vânzărilor, evoluţia pieţei de capital (indicele S&P 500 a pierdut 3,7% în iunie). Indicatorii economici coincidenţi au stagnat.
Sentimentul constructorilor de locuinţe s-a deteriorat în iulie, expresie a menţinerii unor condiţii dificile la nivelul pieţei imobiliare. Indicatorul calculat de National Association of Home Builders a scăzut de la 16 p. în iunie la 14 p. în iulie (cel mai redus nivel din aprilie 2009) (analiştii estimau un nivel de 16 p.).
Vânzările de case existente au scăzut pentru a 2-a lună consecutiv în iunie, confirmând condiţiile dificile la nivelul pieţei imobiliare după expirarea măsurilor macroeconomice de susţinere. Comparativ cu mai vânzările de case existente au scăzut cu 5,1% (graficul alăturat), la 5,37 mil. unităţi (peste estimările analiştilor de 5,1 mil. unităţi). Raportat la iunie 2009 vânzările de case existente au crescut cu 7,2%, în timp ce preţul median s-a majorat cu 1%, la 183 700 dolari. Oferta de locuinţe existente a crescut la 3,99 mil. unităţi în iunie (la ritmul actual al vânzărilor stocul va fi lichidat în 8,9 luni – cea mai ridicată perioadă din august 2009).
Lucrările demarate de construcţii case noi au înregistrat în iunie cel mai redus nivel din ultimele 8 luni, 549 mii unităţi (anualizat) (graficul alăturat), în scădere cu 5% m/m (analiştii estimau un nivel de 577 mii unităţi (anualizat). În termeni y/y lucrările demarate de construcţii case noi au scăzut cu 5,8%. Pe segmentul single-family s-a consemnat un declin de 0,7%, în timp ce pe segmentul multifamily s-a înregistrat o scădere de 22%.
Pe de altă parte, autorizaţiile de construcţie au crescut în iunie cu 2,1% m/m, la 586 mii unităţi (anualizat), remarcându-se segmentul multifamily (avans de 20%) (segmentul single family a consemnat un declin de 3,4% m/m, către cel mai redus nivel din aprilie 2009). În termeni y/y autorizaţiile de construcţie au consemnat un declin de 2,3%.
Principalii factori de risc pentru evoluţia pieţei imobiliare în perioada următoare sunt: expirarea programelor monetare şi bugetare de susţinere, condiţiile dificile la nivelul pieţei forţei de muncă şi la nivelul creditării, excesul de locuinţe din piaţă, mai ales în contextul nivelului ridicat al prescrierilor (avans de 38% y/y în trimestrul II).
La nivelul pieţei forţei de muncă solicitările de ajutor de şomaj au crescut cu 37 mii în săptămâna încheiată în 17 iulie, la 464 mii (graficul alăturat), evoluţie care exprimă condiţiile dificile la nivelul pieţei forţei de muncă (analiştii estimau un nivel de 445 mii). Media mobilă de 4 săptămâni a crescut de la 454 750 la 456 mii. Pe de altă parte, solicitările existente de ajutor de şomaj au scăzut cu 223 mii în săptămâna încheiată în 10 iulie, la 4,49 milioane (figura alăturată). Numărul persoanelor care beneficiază de ajutor prelungit de şomaj s-a redus cu 368 mii în săptămâna încheiată în 3 iulie, la 3,93 milioane.
În discursul susţinut în Senat Preşedintele Rezervei Federale, B. Bernanke, a menţionat caracterul “stimulative” al politicii monetare curente. Bernanke a atras atenţia cu privire la climatul macroeconomic incert pentru perioada următoare: “… we also recognize that the economic outlook remains unusually uncertain … We will continue to carefully assess ongoing financial and economic developments, and we remain prepared to take further policy actions as needed to foster a return to full utilization of our nation’s productive potential in a context of price stability ...”. Totodată, Guvernatorul a lăsat deschisă posibilitatea adoptării unor noi măsuri monetare de susţinere a economiei, în cazul care în care climatul macroeconomic se va deteriora. Cu toate acestea, Bernanke a precizat că pe termen scurt nu se întrevăd astfel de măsuri: “... We’re not prepared to take any specific steps in the near term, particularly since we’re still also evaluating the recovery, the strength of the recovery …”.
Zona Euro
Industria prelucrătoare şi sectorul de servicii au cunoscut o accelerare în iulie, pe fondul evoluţiei favorabile a exporturilor, dar şi a atenuării preocupărilor cu privire la criza finanţelor publice. Indicatorul PMI Compozit a crescut de la 56 p. în iunie la 56,7 p. în iulie (analiştii estimau un declin la 55,5 p.). La nivelul sectorului de servicii indicatorul PMI a crescut de la 55,5 p. în iunie la 56 p. în iulie. La nivelul industriei prelucrătoare, indicatorul PMI s-a majorat de la 55,6 p. în iunie la 56,5 p. în iulie.
Comenzile în industrie au crescut în mai cu 3,8% m/m (graficul alăturat) (analiştii estimau un declin de 0,1% m/m). Se remarcă evoluţia comenzilor de bunuri de capital, cu un avans lunar de 5,3%. Comenzile de bunuri intermediare au avansat cu 1,4% m/m, în timp ce comenzile de bunuri de consum îndelungat au crescut cu 2,9% m/m. În termeni y/y comenzile de bunuri de consum îndelungat au crescut cu 22,7%.
Sentimentul consumatorilor s-a ameliorat în iulie, ca urmare a semnalelor de atenuare a crizei finanţelor publice din regiune. Indicatorul calculat de Comisia Europeană a crescut de la -17,3 p. în iunie la -14,1 p. în iulie (graficul alăturat) (analiştii estimau un nivel de -17 p.). Printre principalii factori de risc cu privire la evoluţia economiei regiunii în perioada următoare se menţionează: criza finanţelor publice, nivelul ridicat al şomajului, condiţiile dificile la nivelul creditării, planurile de consolidare bugetară adoptate de o serie de state membre.
În Germania climatul de afaceri s-a ameliorat în iulie, ca urmare a evoluţiei exporturilor, cu impact pozitiv pentru evoluţia economiei. Indicatorul calculat de Institutul de Cercetare Economică IFO a crescut de la 101,8 p. în iunie la 106,2 p. în iulie (cel mai ridicat nivel din iulie 2007) (cel mai bun ritm lunar din ultimele 2 decenii) (analiştii estimau un nivel de 101,5 p.). Componenta situaţia curentă a crescut de la 101,2 p. în iunie la 106,8 p. în iulie. Totodată, componenta perspective de evoluţie pentru următoarele 6 luni s-a majorat de la 102,5 p. în iunie la 105,5 p. în iulie.
În Franţa climatul de afaceri s-a ameliorat în iulie, pe fondul procesului de relansare a economiei mondiale şi a deprecierii euro în ultimele trimestre. Indicatorul calculat de Institutul de Statistică a crescut de la 96 p. în iunie la 98 p. în iulie, situându-se peste estimările analiştilor de 94 p..
Pe de altă parte, sentimentul consumatorilor a stagnat (la -39 p.), evoluţie care exprimă condiţiile dificile la nivelul pieţei forţei de muncă (analiştii estimau un nivel de -40 p.) (numărul şomerilor a crescut la 2,7 milioane în mai, cel mai ridicat nivel din luna mai).
Consumul de bunuri ale industriei prelucrătoare a scăzut în iunie cu 1,4% m/m (analiştii estimau un avans lunar de 0,2%), evoluţie care atrage atenţia cu privire la sustenabilitatea procesului de relansare economică.
Printre principalii factori de risc cu privire la evoluţia economiei franceze în perioada următoare se menţionează: criza finanţelor publice din Zona Euro (care generează incertitudine şi determină autorităţile guvernamentale să implementeze măsuri de consolidare bugetară); retragerea programelor bugetare de stimulare pe plan intern şi adoptarea de măsuri de reducere a deficitului bugetar de la 8% din PIB în 2009 la 3% din PIB în 2013; condiţiile dificile la nivelul pieţei forţei de muncă; riscurile din sfera economiei mondiale. Institutul de Statistică previzionează un avans al economiei franceze la un ritm de 1,4% y/y în acest an.
În Italia sentimentul consumatorilor s-a ameliorat în iulie (pentru prima oară în ultimele 3 luni). Indicatorul calculat de Institutul de Statistică a crescut de la 104,5 p. în iunie la 105,6 p. în iulie (analiştii estimau un nivel de 104 p.).
Pe de altă parte, vânzările din comerţul cu amănuntul s-au contractat în mai cu 0,3% m/m (1,9% y/y). Vânzările de bunuri alimentare au scăzut cu 0,1% m/m (2% y/y), în timp ce vânzările de bunuri ne-alimentare s-au contractat cu 0,4% m/m (2% y/y).
Marea Britanie
Economia britanică a crescut în T2 cu 1,1% q/q, cel mai bun ritm din ultimii 4 ani (graficul alăturat). Analiştii estimau un avans trimestrial de doar 0,6%. Se remarcă sectorul de construcţii, cu un avans trimestrial de 6,6% (cel mai bun ritm din 1963). Industria prelucrătoare a avansat cu 1,6% q/q (cel mai rapid ritm din 1999), în timp ce sectorul de servicii a crescut cu 0,9% q/q, cel mai bun ritm din 2007.
În iunie vânzările din comerţul cu amănuntul au crescut cu 0,7% m/m (graficul alăturat), evoluţie susţinută şi de desfăşurarea Campionatului Mondiale de Fotbal (analiştii estimau un avans lunar de 0,5%). Vânzările de alimente au crescut cu 0,6% m/m, în timp ce vânzările de bunuri non-alimentare s-au majorat cu 1,2% m/m. Excluzând combustibilul auto, vânzările au crescut cu 1% m/m. Comparativ cu iunie 2009 vânzările din comerţul cu amănuntul s-au majorat cu 1,3%.
Creditele ipotecare aprobate de marile bănci au scăzut în iunie, ca urmare a condiţiilor dificile pe piaţa creditului, dar şi a deteriorării sentimentului consumatorilor (în contextul planurilor de consolidare bugetară recent anunţate de guvern (reducerea cheltuielilor bugetare cu 85 mld. lire, echivalentul a 5,7% din PIB)). În iunie au fost acordate 48 mii credite ipotecare, în scădere raportat la nivelul de 51 mii consemnat în mai (graficul alăturat). Printre principalii factori de risc cu privire la evoluţia pieţei imobiliare în perioada următoare se menţionează: condiţiile dificile la nivelul creditării, procesul de consolidare bugetară cu impact nefavorabil pentru venitul real disponibil al populaţiei.
Printre factorii de risc cu privire la evoluţia economiei britanice în perioada următoare se menţionează: riscurile din plan internaţional (criza finanţelor publice din Zona Euro, principalul partener comercial), măsurile de consolidare bugetară anunţate de Trezorerie.
La Şedinţa de Politică Monetară din iulie Banca Angliei a decis menţinerea dobânzii de referinţă la nivelul minim istoric de 0,5%. Această decizie a fost adoptată cu un vot de 7-1 (Andrew Sentance a votat pentru majorarea dobânzii de referinţă la 0,75%, ca urmare a nivelului ridicat al ratei inflaţiei). Stenograma şedinţei de politică monetară menţionează că perspectivele de evoluţie a economiei britanice în perioada următoare s-au deteriorat. Membrii Comitetului de Politică Monetară consideră că rata inflaţiei va converge către nivelul ţintit, dat fiind excesul de capacitate instalată în economie: “... the weight of evidence from both home and abroad continued to indicate that the margin of spare capacity was likely to bear down on inflation and bring it back to the target in the medium once the impact of temporary factors had worn off ...”. Cu toate acestea, Comitetul de Politică Monetară atrage atenţia asupra faptului că decizia guvernului de majorare a TVA-ului va genera presiuni inflaţioniste în 2011. Cu privire la impactul implementării măsurilor de consolidare bugetară, Comitetul de Politică Monetară a menţionat: “... hard to gauge … likely that they had pushed down a little on the most likely path for output ...”.
Finanţele publice au consemnat în iunie un deficit de 14,5 mld. lire, în uşoară scădere raportat la iunie 2009 (analiştii estimau un deficit de 13 mld. lire). Veniturile bugetare au crescut cu 4% y/y (veniturile din TVA au crescut cu 19% y/y, în timp ce veniturile din taxa pe companie s-au apreciat cu 11% y/y), în timp ce cheltuielile bugetare s-au majorat cu 4,6% y/y. Datoria publică se situa la finele lunii iunie la 63,9% din PIB (56,1% din PIB dacă se exclude sprijinul financiar acordat sectorului financiar). Recent, Trezoreria britanică a anunţat măsuri de consolidare bugetară care urmează să fie implementate în următorii ani (reducerea cheltuielilor bugetare cu 85 mld. lire (echivalentul a 5,7% din PIB). Recent, guvernul britanic a redus previziunile de evoluţie a economiei în 2010 şi 2011, la 1,2% y/y, respectiv 2,3% y/y.
dr. Andrei Rădulescu
Cum evaluati acest articol?